Site icon Bel-Esprit

”Aici Radio București România”

La mulți ani (95), Radio România!

Trebuie să fi trăit în vremea în care singura voce ”străină” care ținea legătura cu țara începuse să facă parte din familie, astfel încât confortul pe care îl simțeai era nemaipomenit de valoros. Comunismul a înființat, după cum se vede, legături indestructibile, pentru că omul nu prețuia singurătatea, ca acum, departe de ”lumea dezlănțuită”, ci era avid de întâmplările din afara celor 4 pereți în care era obligat să-și consume existența. Radio România devenise, într-un timp, singura conexiune cu zona culturală a țării și locul de întâlnire cu personalitățile care aveau voie să se lanseze ”pe calea undelor”. Puține, cu preț mare.

Radio (pinterest.com)

Dspre istoria Radioului, în general

Istoricul radioului este o poveste fascinantă despre inovație, experimentare și dezvoltarea unei forme de comunicare care a devenit fundamentală în viața de zi cu zi. De la primii pași în transmiterea semnalelor radio până la radioul digital modern, iată o privire de ansamblu a evoluției radioului:

Începuturile (sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea)

Radioul comercial și public (anii 1920 – anii 1950)

*****

Intermezzo muzical

RADIO GAGA

„Radio Ga Ga” este un cunoscut cântec al trupei britanice Queen, scris de toboșarul Roger Taylor. A fost lansat pe albumul „The Works” din 1984 și a ajuns rapid un hit internațional. Piesa, cu refrenul său contagios și melodia sa sintetizator-pop caracteristică anilor ’80, a fost un omagiu adus mediului de radiodifuziune, dar și o reflectare critică asupra impactului televiziunii și al videoclipurilor muzicale asupra radioului.

Versurile „Radio Ga Ga” vorbesc despre magia radioului și despre rolul său în unitatea și educarea publicului în decursul istoriei, dar exprimă și o anumită nostalgie pentru zilele în care radio-ul era mediul dominant de divertisment și informare. Refrenul faimos „All we hear is Radio ga ga, Radio goo goo, Radio ga ga” a devenit emblematic pentru trupa și pentru fanii muzicii anilor ’80.

Videoclipul piesei este de asemenea memorabil, cu imagini inspirate de filmul mut de științifico-fantastic „Metropolis” (1927) al lui Fritz Lang. Imaginile futuristice și tema de distopie tehnologică s-au potrivit bine cu mesajul piesei.

Un alt aspect interesant legat de această melodie este că a inspirat numele artistei Lady Gaga, care a ales acest nume de scenă ca un omagiu adus trupei Queen și influenței lor asupra muzicii pop.

*****

Schimbări și provocări (anii 1950 – anii 1980)

Era digitală (anii 1980 – prezent)

De-a lungul existenței sale, radioul a demonstrat o capacitate remarcabilă de a evolua și de a se reinventa. A rămas un instrument crucial pentru divertisment, educație și informare și continuă să joace un rol esențial în viețile oamenilor din întreaga lume.

Citiți despre ISTORICUL Radioului românesc

Radio România, cunoscut oficial sub numele de Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), este serviciul public de radio din România. A fost înființat în anul 1928, făcându-l unul dintre cele mai vechi servicii de radiodifuziune din Europa. Cu sediul central în București, Radio România funcționează ca o entitate autonomă de interes național și este finanțat în principal prin subvenții guvernamentale și prin venituri proprii, precum publicitatea.

Citiți și despre părintele primului post de radiodifuziune din ţara noastră

Radio România oferă o gamă largă de programe, inclusiv știri, muzică, emisiuni culturale, emisiuni de dezbateri și educaționale, radio teatru, și transmite atât pe teritoriul României cât și în străinătate, prin Radio România Internațional. Radio România Internațional (RRI) este serviciul de radiodifuziune care transmite în mai multe limbi străine și servește ca un punte de comunicare între România și restul lumii. RRI joacă un rol important în informarea ascultătorilor internaționali despre evenimente culturale, politice și sociale din România. În plus, are mai multe stații regionale care emit conținut adaptat la publicul local. Radio România operează mai multe canale naționale, cum ar fi Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, și Radio România Antena Satelor, fiecare cu profilul și publicul său țintă. De asemenea, gestionează stații regionale și locale care abordează probleme specifice și promovează cultura în diverse regiuni ale țării. Acum, în era modernă, digitală, cu prezența online consolidată, Radio România permite accesul la emisiuni live și la arhive prin intermediul internetului, oferind servicii de podcasting și streaming live pentru a rămâne relevant în peisajul media în continuă schimbare.

Strălucirea minții – Dragomir Hurmuzescu

Exit mobile version