„Ammonite” lovește acolo unde te aștepți mai puțin, este un film cu o sinergie evidentă, care iubește să asocieze naturalismul cu o formă de vertij ardent. Întâlnim o dragoste tăcută, în agonie, mereu doar în sentimentul chemat. În această peliculă o regăsim pe Kate Winslet în cel mai bun rol al ei de la „The Reader”. Pregătit pentru Festivalul Internațional de Film de la Cannes, 2020 (amânat din motive sanitare), „Ammonite” este al doilea lungmetraj al lui Francis Lee și a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto. Tânărul regizor se remarcase deja, portretizând o relație amoroasă dintre doi bărbați, în „Only the Earth”. În pelicula „Ammonite”, realizatorul britanic plasează acțiunea în secolul al XIX-lea și narează povestea de dragoste dintre Mary Anning, o renumită paleontologă, și Charlotte, o femeie măritată bine în Londra. Noul proiect devine un film condus de ambiția de a oferi un alt mod de a reprezenta pasiunea.
În Anglia anului1840, Mary Anning (paleontologă și geologă britanică, dar și o colecționară și comerciantă de fosile), trăiește modest, alături de mama ei, pe coasta sudică a regatului insular. Mary culege amoniți de pe plajă și îi vinde turiștilor bogați. Unul dintre ei, plecând într-o călătorie de afaceri, îi cere să se ocupe și de soția sa, Charlotte, convalescentă. Este începutul unei povești de dragoste pasionale care va provoca toate barierele sociale și le va schimba viața pentru totdeauna. Bunăoară, „Ammonite” prezintă, subtil, o lume dominată de bărbați, dar în care se pot remarca și progresele unor femei în medii mai puțin accesibile. În veacurile trecute, o relație gay trebuia să reziste în fața unor mari presiuni; (teoretic) convențiile sociale și amoroase erau mult mai coercitive și mai normative decât astăzi. Modelul de emancipare a două femei în fața modelului patriarhal tradițional este organizat mai degrabă în zona profesiei lui Mary. Tipul de meserie practicat de ea la acea vremea o ținea mereu în urmă, trebuia «să iasă din cadru» pentru a face loc descoperirilor bărbaților. Totuși, dincolo de asimetria locurilor acordate femeilor față de bărbați, dimensiunea socială și economică adaugă o duritate suplimentară exercitării dominației de către bărbați.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că aceasta nu este nicidecum o relatare biografică a vieții lui Mary Anning, personajul principal al filmului, o eminentă cercetătoare în fosile, pe care istoria a considerat de cuviință să o eclipseze (ca pe majoritatea femeilor din acea epocă), procesul de scriere folosit aici constând doar de a îmbina «istoria mică» cu «istoria mare».
„Ammonite” captivează imediat cu scrisul ei prăfuit, lipsit de bibelouri narative, concentrându-se aproape exclusiv pe relația dintre Mary Anning și Charlotte, soția unui nobil londonez bogat, lăsată în urmă de soțul ei, după ceea ce pare să fi fost o dramă conjugală.
Francis Lee își plasează camera în încorsetata Anglie victoriană a anilor 1840, un cadru istoric propice disconforturilor inimii, unde vom asista la nașterea unei iubiri pierdute, a unui iubiri înăbușite de convențiile sociale, de diferența de clasă și de caracter a acestor două figuri feminine aflate în pieire, care încearcă să se salveze una pe cealaltă de torpeală. Ambele vor să scape de o viață de suferință.
Așadar, „Ammonite” reușește un tur de forță în a amesteca mai multe linii de bătălii ideologice, care nu încalcă eliberarea amoroasă și sexuală a celor două femei. Astfel, pelicula reuseste sa pună în discuție problematica privirii. Proiectul acesta pune la îndoială reprezentarea unui romantism lesbian prin confruntarea directă cu întrebările sau cu spațiul acordat camerei de filmare. Această poziție a privirii se regăsește destul de judicios în scenele de sex care nu vin să satisfacă o dorință libidinoasă a autorului ei, ci mai degrabă caută să surprindă ezitarea, dorința de a oferi plăcere celuilalt, dar și frica. Mereu, totul se oprește la timp. La început reticentă și aflată într-o luptă împotriva propriilor demoni, Mary se atașează treptat de această tânără sacrificată de viață, cu privirea de nepătruns (extrem de expresivă, suava Saoirse Ronan). Regizorul acordă o atenție deosebită filmării lui Kate Winslet la locul de muncă. Adevărat motor al vieții personajului său, evidențierea eforturilor fizice și psihice conferă o mare forță acestui personaj și îl definește în spațiul social, spre deosebire de Charlotte, o femeie de oraș, mereu aflată sub tutela soțului ei. Cu toate acestea, aceste câmpuri opuse se găsesc a fi legate de sexualitate și, de asemenea, de efortul considerabil al Charlottei de a se asocia cu rigoarea lui Mary. Chiar și la nivelul atracției corpurilor, diferențele fizice dintre o femeie obosită de muncă și o femeie întreținută formează atracția senzuală și erotică dintre aceste două personaje.
Deși povestea în ansamblu urmează o cale oarecum convențională, reușește să-și desfășoare toată puterea dramaturgică atunci când filmul alege simbolismul pur, precum o fosilă veche de o mie de ani, un înveliș încolăcit care a fost ocupat doar în ultimul strat de animalul preistoric. Această narare curată, purtată constant de metafora simțurilor, reușește să găsească un echilibru perfect între inițierea personajelor sale întru încălcarea interdicțiilor morale și cadrul în care acestea operează.
Majoritatea filmărilor au avut loc pe o plajă pietroasă. Această plajă, o oglindă psihologică a unui romantism sinuos, lovită constant de valurile care vor dispărea în cele din urmă în nisip, reflectă – cu o agilitate infinită a sentimentelor – labirintul spațiului mental al protagonistelor care se luptă să iasă din înec. Implicarea actrițelor este admirabilă, începând cu Kate Winslet, care găsește o gamă uluitoare de posibilități de joc. Timp de două ore își construiește încă un rol semnificativ din cariera sa prolifică. Saoirse Ronan îi dă replica, cu acuratețe,fără să se scufunde niciodată în repetarea sau reproducerea filmografiei sale anterioare.
În ciuda unor lungimi și a unui anumit academicism datorat universului victorian, Francis Lee surprinde «nespusul»/«nerostitul» și stăpânește perfect secvențele mute în care alți realizatori ar fi adăugat o linie de dialog pentru a trece timpul. Spre sfârșitul filmului, una dintre replicile lui Mary vine să livreze o amintire emoționantă a trecutului romantic secret. Este o modalitate de a arăta dificultatea de a evolua (ca homosexuali) în această societate, e calea extrem de periculoasă care îi așteaptă pentru a tinde către împlinirea sentimentală. „Ammonite” este opera unui autor în deplină stăpânire a mijloacelor sale, care nu se poate reduce la un romantism prezumțios.
Regia: Francis Lee
Scenariul: Francis Lee
Imaginea: Stéphane Fontaine
Montajul: Chris Wyatt
Muzica: Dustin O’ Halloran și Volker Bertelmann
Distribuția:
Kate Winslet – Mary Anning
Saoirse Ronan – Charlotte Murchison
Fiona Shaw – Elizabeth Philpot
Gemma Jones – Molly Anning
James McArdle – Roderick Murchison
Alec Secăreanu – Dr. Lieberson
Durata: 120 min.
Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura și că întotdeauna “Les beaux esprits se rencontrent”.