despre flori cu manșete impecabile și despre
venirea ta pe lume
s-a vorbit puțin și s-a făcut cam
atât cât să-și exerseze pupila
aerul încovoiat peste apa convexă.
cu răbdarea unei rădăcini 
ce incendiază absența și inflamează încet semnele 
un licăr tăios, o zbatere sublimă smulge
somnul din somn
aripa din aripi
marea din alge.
din antecamera țipătului
tu intri
cu manşetele albe.

foto sursa

 

Citește și agrafe din os de spumă