La Sibiu, revista Transilvania reușește să supraviețuiască (și să se mențină la înălțime – și, nu, nu e contradicție în termeni – , fiind indexată în bazele de date internaționale SCOPUS și EBSCO încă din 2009) prin inițiative menite a atrage atenția asupra unei problematici complexe a literaturii și a culturii actuale. În Transilvania sunt publicate studii şi articole cu caracter ştiinţific şi recenzii din domenii variate, ținând de Humanities – precum ştiinţele literaturii, istoria gândirii sociale, economice, culturale şi politice, filosofie, religie, activitate coordonată de o echipă redacțională foarte activă, iar Consiliul Academic din care fac parte multe personalități din țară și din străinătate reprezintă o garanție a nivelului înalt pe care această revistă îl reprezintă din punct de vedere cultural.

Într-o țară în care mediul cultural este puternic amenințat de conul de umbră în care a fost poziționat și în care oamenii de litere, artiștii, intelectualii de formație academică trebuie să ducă o adevărată luptă pentru a nu lăsa „în părăsire” soarta noastră spirituală. Între ei, destul de puțini se mai regăsesc în labirinticele căi ale lumii literare de astăzi. Tot mai puțini rămân fideli pasiunii, patimii – ar spune Rebreanu -pentru tot ceea ce formează substanța unei culturi care trebuie să avanseze, în ciuda vicisitudinilor vremii. Timpul, timpurile, vremurile acestea cu ploi „acide” sunt o amenințare destul de serioasă, dar pentru unii „ a te arunca în cerneală e pentru toată viața”, cum spune Arghezi.

Așa că:

Citim pe pagina de Facebook a scriitorului Radu Vancu (care, desigur, nu mai are nevoie de nicio prezentare) un anunț provocator, legat de o temă de actualitate.

Revista Transilvania (indexată SCOPUS) propune revizitarea studiilor de gen din cultura critică românească într-un număr tematic intitulat „Studiile de gen în România” pentru utilizarea unei bibliografii deja substanțiale în sfera științelor sociale în studiile umaniste contemporane.  Scopul revistei este de a promova și de a pune în dezbatere ideile și conceptele propuse de studiile de gen din spațiul românesc (vezi Bibliografie pentru o listă orientativă). Cu toate că ne interesează orice articol despre studiile de gen, vom oferi prioritate pentru acest număr articolelor care se ocupă mai ales de teorii locale sau de aplicații ale teoriei globale pe fenomene sociale și culturale românești sau est-europene. Din acest motiv bibliografia orientativă din acest CfP conține mai ales titluri propuse de autoare/autori din România și analize locale ale „gender trouble”, ca să folosim expresia inaugurată de Judith Butler în 1990.

Numărul special dedicat fenomenului este gândit pentru luna octombrie 2020 (cu deadline în data de 15 septembrie 2020) și propune următoarele teme de dezbatere:

  1. Panorame ale studiilor de gen în spațiul românesc (științe sociale și studii umaniste)
  2. Canonul cultural-artistic și studiile de gen (literatură și arte)
  3. Starea studiilor de gen în Europa de Est (analize comparative și sinteze regionale)
  4. Conceptul de patriarhat în cultura critică contemporană
  5. Feminismul românesc (istoric, proiecte contemporane)
  6. Intersecționalitate în cultura română (rasă, clasă, gen)
  7. Discriminare și marginalizare de gen în România
  8. Reprezentări ale genului în literatura și artele din România
  9. Concepte ale teoriilor de gen occidentale și aplicabilitatea lor în spațiul Est European
  10. Feminism socialist și feminism neoliberal (paradigme locale)
  11. Backlash la adresa studiilor de gen și a mișcărilor civice de emancipare”

Citiți aici recomandările, termenele și condițiile de participare.

Și nu uitați: cultura unei nații înseamnă oamenii care s-au dedicat spiritului ei.

 

Citiți și despre Mircea Ivănescu, așa cum este el văzut de către Radu Vancu