Privește cerul!

Privește-i claritatea, griul de neconceput, perfecțiunea. Privește-i norii, răsăritul și apusul, curcubeul ce-l găzduiește generos. Privește-i lacrimile neșterse de timp.

Privește-i bucuria. Privește-l tot. Asta ești tu! Privește-l îndelung și te vei înțelege, vei ști ce să faci, să simți sau să visezi.
Vei ști să te colorezi, să te înnorezi, să zâmbești timid sau din toată plenitudinea sufletului tău, vei ști să plângi șoptit sau zguduită de toate poverile ce-ți par imposibil de dus.
Nu uita, cerul ești tu. Ai curajul să te vezi în toată splendoarea ta.
Privește-te! 
Și nu uita:
“În cer nu există purtători de comori care nu au fost pe pământ purtători de cruci.” (Spurgeon)
“Cine se așază în fundul fântânii pentru a privi cerul va spune că este mic.” (Han Yu, China)
“Caută și păstrează mereu o bucată de cer deasupra vieții tale.” (Marcel Proust)
“O limpede picătură de rouă reflectă mai mult cer decât pământul.”  (Vasile Alecsandri)
“Cerul este pâinea zilnică a ochilor.” (Ralph Waldo Emerson)
”Cerul este visul mării.” (Ioan Gyuri Pascu)

Foto credit: Fabiola Ion