Mona Bismarck, un adevărat simbol al eleganței secolului XX, a fost o muza și o colaboratoare pentru unele dintre cele mai renumite case de modă din lume. Stilul ei impecabil și prezența sa sofisticată au transformat-o într-o figură emblematică a modei interbelice și postbelice.
Unul dintre cei mai apropiați creatori ai ei a fost Cristóbal Balenciaga, pe care Mona îl adora pentru liniile sale curate și perspectivă minimală. Rochiile lui Balenciaga, create special pentru Mona, erau adevărate opere de artă, perfect adaptate siluetei ei și personalității. De altfel, atunci când Balenciaga și-a anunțat retragerea din modă în 1968, Mona, devastată, a petrecut o zi întreagă în pat, incapabilă să accepte că nu va mai purta creațiile lui.
Un alt nume celebru din cercul ei a fost Hubert de Givenchy, care a continuat tradiția de a crea piese elegante și atemporale pentru Mona. Givenchy, cunoscut pentru creațiile sale rafinate și pentru relația sa strânsă cu alte icoane ale eleganței precum Audrey Hepburn, a văzut într-o clientă precum Mona Bismarck expresia perfectă a viziunii sale despre feminitate sofisticată.
De asemenea, Mona a fost o prietenă apropiată a Coco Chanel, admirând capacitatea acesteia de a aduce un aer modern și practic în moda feminină. Chanel, care revoluționase moda prin crearea costumului din tweed și prin popularizarea rochiei negre simple (little black dress), a găsit în Mona o ambasadoare ideală pentru stilul ei.
Mai mult, Mona a purtat adesea creațiile lui Mainbocher, designerul american cunoscut pentru combinația de clasic și modern, care a creat rochii de seară spectaculoase pentru ea. Mainbocher, apreciat pentru abordarea sa elegantă, a fost un alt nume important din garderoba Monei.
Colaborarea cu aceste case de modă nu era doar despre a purta haine frumoase; Mona Bismarck era o adevărată curatoare a artei modei, alegând și promovând piese care reflectau nu doar eleganța, ci și personalitatea ei. Fiecare rochie, fiecare accesoriu purtat de ea spuneau o poveste despre rafinamentul și puterea unei femei care a înțelegea profund importanța modei ca formă de expresie personală.
Născută Mona Strader pe 5 februarie 1897 în Louisville, Kentucky, Mona a fost o figură emblematică a societății mondene și un adevărat simbol al modei secolului XX. Deși provenea dintr-o familie modestă, fiind fiica unui crescător și antrenor de cai, Mona a reușit să se ridice deasupra originilor sale printr-o combinație de frumusețe, inteligență socială și alianțe matrimoniale strategice.
Prima sa căsătorie a avut loc în 1917 cu Henry J. Schlesinger, un om de afaceri prosper din Milwaukee, cu 18 ani mai în vârstă decât ea. Împreună au avut un fiu, Robert Henry Schlesinger. Căsătoria s-a încheiat în 1920, iar Mona a renunțat la custodia fiului în schimbul unei sume considerabile de bani.
În 1921, Mona s-a căsătorit cu bancherul James Irving Bush, considerat „cel mai chipeș bărbat din America” la acea vreme. Această uniune a durat până în 1925, când au divorțat la Paris.
Ascensiunea sa socială a continuat în 1926, când s-a căsătorit cu Harrison Williams, unul dintre cei mai bogați oameni din America, cu o avere estimată la 600 de milioane de dolari. Luna lor de miere a fost o călătorie în jurul lumii pe iahtul „Warrior”, considerat la acea vreme cel mai mare și mai scump iaht privat din lume. Împreună, au achiziționat proprietăți impresionante, inclusiv un conac pe Fifth Avenue în New York, o reședință în Palm Beach, Florida, și vila „Il Fortino” pe insula Capri, Italia.
În 1933, Mona a fost desemnată „Cea mai bine îmbrăcată femeie din lume” de un juriu format din designeri renumiți precum Coco Chanel, devenind prima americană care a primit această distincție. A fost inclusă în International Best Dressed List Hall of Fame în 1958.
După moartea lui Harrison Williams în 1953, Mona s-a căsătorit în 1955 cu contele Albrecht Edzard Heinrich Karl von Bismarck-Schönhausen, nepotul cancelarului german Otto von Bismarck. Au locuit în Paris și pe insula Capri până la moartea contelui în 1970.
În 1971, Mona s-a căsătorit cu medicul italian Umberto de Martini, cu 14 ani mai tânăr decât ea. Această căsătorie s-a dovedit a fi nefericită, iar după moartea lui de Martini într-un accident de mașină în 1979, Mona a descoperit că acesta o înșelase atât financiar, cât și emoțional.
Mona von Bismarck a fost o prietenă apropiată a unor personalități precum Salvador Dalí, care i-a realizat un portret în 1943, și a fost admirată pentru stilul său impecabil de designeri precum Cristóbal Balenciaga și Hubert de Givenchy. Se spune că, atunci când Balenciaga și-a închis casa de modă în 1968, Mona a fost atât de afectată încât a rămas închisă în camera sa timp de trei zile.
În ultimii ani ai vieții, Mona s-a retras din viața socială, împărțindu-și timpul între reședința sa din Paris și vila din Capri. A murit la Paris în 1983, la vârsta de 86 de ani, și a fost înmormântată într-o rochie Givenchy, alături de soții săi Harrison Williams și Eddie von Bismarck, în cimitirul Locust Valley din Long Island.
Moștenirea sa continuă prin Fundația Mona Bismarck, care a finanțat Mona Bismarck American Center din Paris, o instituție dedicată promovării artei și culturii americane în Europa.
Povestea Monei von Bismarck este una de transformare și reinvenție, demonstrând cum o femeie dintr-un mediu modest a reușit să devină un simbol al eleganței și rafinamentului în întreaga lume.
Safirul Bismarck
… este o piatră prețioasă remarcabilă, cunoscută pentru culoarea sa albastru intens și dimensiunile impresionante. Această bijuterie deosebită provine din Sri Lanka (cunoscută anterior sub numele de Ceylon) și cântărește 98,6 carate.
Safirul a fost achiziționat de Mona von Bismarck, o figură proeminentă a societății și un icon al modei în secolul XX. Ea a comandat montarea safirului într-un colier elegant, considerat astăzi unul dintre cele mai influente exemple de bijuterii Art Deco. Acest colier a contribuit semnificativ la definirea stilului Art Deco în bijuterii, fiind apreciat pentru designul său sofisticat și pentru frumusețea pietrei centrale.
În 1967, Mona von Bismarck a donat colierul care poartă numele său, „Colierul Bismarck”, Muzeului Național de Istorie Naturală al Smithsonian Institution din Washington, D.C. De atunci, colierul a fost expus publicului, permițând vizitatorilor să admire această capodoperă a bijuteriei și să aprecieze măiestria artizanilor care au realizat-o.
Astăzi, Colierul Bismarck rămâne o mărturie a eleganței și rafinamentului unei epoci trecute, continuând să inspire iubitorii de bijuterii și designeri din întreaga lume.