lecție de limba și literatura iubirii

când își deschide larg brațele din ele cad
cartea și vinul, apoi Sorescu
ținând femeia strâns
să n-o vatăme prăvălirea
predarea ei va fi cea mai frumoasă lecție
de limba și literatura iubirii.

aula se umple imperios de biblioteci și sticle cu răsuflarea
tăiată și inimi ce țin cămașa depărtată de piept.

chiar Dumnezeu stă-n primul rând cu mantia-i de îngeri
căzuți în patima
beției, sunt singurii
care știu să noteze fiece bob de sudoare
și să șteargă orice gest de lehamite
adevărul le curge
fluviu prin vene.

poetul se-nalță pe vârfuri privind ca peste capete de statui 
proaspăt ieșite din mare. își duce arătătorul la buze 
și scoate un șuierat de tren în mișcare.

lecția de limba și literatura iubirii

foto painting credit Kenne Grégoire sursa

despre morți numai de bine
nu-i așa?!
cea mai mare, unica lor calitate
e tocmai murirea

când mi s-a-ntâmplat mie, am fost îngropată
cu fața în jos, au spus ca
să pot vedea cerul, oricum
viața mi-o petrecusem cu
capul veșnic în nori, toate-mi păreau
caraghioase și răsturnate
nu era cazul să fac taman acum
vreo excepție, noblețea e o fată suplă… Citește și despre morți numai de bine