Ca să faci ca suedezii, trebuie să fii suedez. De aceea ca să înțelegi strategia suedeză de combatere a pandemiei de COVID, trebuie, nu numai să fi trăit în aceasta țară ci să te fi și format in cultura suedeză.
În primavară când pandemia a intrat in Suedia odată cu cei întorși din vacanțele de sport de iarna din februarie, am fost luați pe nepregatite.
Sistemul sanitar suedez, construit să fie cat mai eficient și economic posibil, nu avea materiale de protectie decât pentru câteva zile de activitate normală. Se aplica metoda ”just in time”, adică, se făcea comanda doar atunci când materialele se terminau. Asta fiindcă furnizarea materialelor noi se facea, de obicei, in 24 de ore. Când lanțurile de distributie s-au rupt iar toata Europa s-a lovit de primul val al pandemiei, spitalele si azilele pentru vârstnici s-au lovit de penuria materialelor de protecție si dezinfecție.
Printre altele, acest fapt a determinat un număr mare de infectari cu noul virus corona.
Medicii au fost puși în fața unor situații extreme. Pur si simplu nu știau cum să prevină și cum să trateze boala. Datorita numărului mare de cazuri concomitente au fost nevoiți să aleagă cine primește suport in terapie intensiva și cine nu. Și au spus public asta!
Numărul de victime in Suedia la începutul pandemiei a fost printre cele mai ridicate din lume! Jumatate dintre cele peste 5900 de victime fiind beneficiari ai servicilor de asistență pentru vârstnici.
Multe dintre aceste victime puteau fi salvate daca se luau măsuri corecte si la timp. Adevarul este că vârstnicii din centrele de asistență nu au fost protejați îndeajuns.
Cum spuneam înainte, motivele au fost multe. Au fost analizate și greșelile au fost corectate. Și au fost multe greșeli! Ceea ce nu se înțelege în alte țări e că: poporul suedez, în marea sa majoritate, a iertat aceste greșeli, a acceptat pierderile și a înțeles dificultatea momentului. Cei care au luat deciziile greșite și-au cerut scuze și au corectat ! Cu calm!
Imaginați-vă dacă așa ceva s-ar fi întâmplat in Romania.
Mortalitatea în Suedia a fost mult peste medie in aprilie, ca apoi să scadă până sub medie in luna septembrie. Asta a făcut pe câțiva dintre cei care nu înteleg ce înseamnă o pandemie, să afirme că ”epidemia s-a terminat în Suedia” și să tragă tot felul de concluzii aiuristice cum că măsurile de protecție nu folosesc și că în Suedia s-ar fi ajuns deja la imunitatea de turma. Nimic mai putin adevarat.
În teorie, imunitatea de turmă e bună, dar în practică, în lupta cu ACEST virus, imunitatea de masa nu e sigur că se poate obține deoarece NU SE STIE CÂT TIMP, CEI TRECUȚI PRIN BOALA, AU ANTICORPI!
Mulți au trecut prin boală și nu mai prezintă anticorpi după 3-4 luni. Pot avea un grad de protectie prin activarea celulelor T dar nimic nu e sigur. Exista cazuri și de reinfecție cu diferite deznodământuri ( toate scenariile între boala mai usoară până la moarte! Am avut un asemena caz la Sibiu! O asistenta medicală a decedat a doua oara cand s-a infectat!). Se vehiculează și ipoteza de o cronicizare a bolii!
Rata mortalitatii in Suedia, mai scazută în ultimele luni, se explica simplu: accidentele de circulație si de muncă au scăzut. Mortalitatea în rândul vârstnicilor pe alte motive decât COVID, de asemenea ( nu mai cad, nu a mai enervează și fac infarct, se plimbă în aer liber, nu mai stau in cafenele, restaurante sau baruri sau la teatru și alte evenimente culturale, în contact cu mai multe persoane, deci nu se mai molipsesc cu gripa și alte boli etc)
Suedia nu are ca strategie imunitatea naturala de turma! Acest concept a fost afirmat de nenumarate ori de catre epidemiologul șef Andres Tegnell, dar se pare că totuși nu se întelege. În Suedia s-au luat măsuri de izolare, câteodata chiar mai stricte decât în alte țări.
Singura diferență a fost că au fost voluntare! Și au fost lăsate la latitudinea individului. S-a arătat direcția iar noi toți am fost reaponsabilizati să ne comportăm în așa fel încât să ajungem la obiectiv! Obiectivul a fost să diminuam răspândirea infectiei în așa fel încât sistemul sanitar să nu colapseze.
Deja din primăvară, deși nu am avut lockdown, majoritatea celor de 70+ ani s-au autoizolat voluntar, iar mulți dintre ceilalți și-au îngrădit voluntar activitățile.
Viața în Suedia NU ESTE NORMALĂ! Este diferită de cum e în alte țări datorită psihologiei poporului suedez care e natural individualist și respectă recomandările.
Circa 52% dintre suedezi locuiesc singuri! Bunicii nu locuiesc împreuna cu nepoții și, în general, nu se îngrijesc de ei. Ieri, un medic suedez nu a vrut să urce in lift cu mine, chiar dacă respectam regula de stat spate la spate. Mi-a spus ca după ce a văzut în repartul de terapie intensivă nu vrea să ia nici un risc!
Oamenii, în general, nu se mai întâlnesc social, păstrează distanța, nu se mai fac conferințe, petreceri sau spectacole cu mai mult de 50 de spectatori, se evită transportul in comun și călătoriile neesențiale. Măsuri stricte de izolare au fost recomandate săptămâna trecută pentru 6,5 dintre cele 10 milioane de locuitori.
Vouă vi se pare o “viață normală”? Mie nu. Dar nu mă lamentez, mă conformez fiindcă eu vreau să fiu o parte din soluție nu o cauză a problemei.
Asta fac 80% dintre suedezi. De aceea nu avem lockdown, fiindca noi ne autoizolam singuri și facem ce ni se spune, cu toate pro- si contra acestui mod de trai.
Acest mod de a ajunge la conses și a acționa unitar este specific poporului suedez. Iar strategia suedeza a ținut cont de psihologia poporului suedez si s-a pliat pe ea.
De aceea strategia suedeza NU SE POATE APLICA ÎN ALTE ȚĂRI! Fiecare țară trebuie să își croiască strategia individual.
“Modelul suedez” nu e să trăiești normal și să te infectezi la liber!
“Modelul suedez” e ca fiecare individ să adopte un comportament responsabil și să ajute la combaterea răspândirii epidemiei!
Laura Ghibu, pagina de Facebook