de ce ești atât de tristă, iubire?

poartă dimineața asta împreună cu mine

hai să ne punem sufletul în palmele ei de abur

iar ele se vor strânge, vrăjite, în jurul nostru 

pictându-ne frunțile cu încetineala săgeților de raze lichide

degetele tale vor înflori, ai să vezi,

fiecare unghie va deveni o petală

la întrecere cu mierlele, cu avioanele de corespondență

văzduhul din violoncele și pene îl vor aprinde-mpreună

apăsa-vor pe-obrazul meu

o magnolie mult mai frumoasă.

foto tumblr.com

Citește și acum ești aici, e tot ce contează