Fericire: atât de simplu! Am închis pentru o clipă ochii, din neatenție, iar când i-am deschis parcă nimic nu mai era la fel, deși eram acasă. M-am ridicat de pe marginea scaunului, că mi se părea că aud vocea fetelor care mă chemau la joacă. Mă uit pe geam, niciun copil nu mai era… doar … Continuă lectura Fericire: atât de simplu!