Îl felicităm pe prozatorul Cosmin Leucuţa pentru premiul Tânărul prozator al anului 2018, decernat în cadrul Galei Tinerilor Scriitori,pentru romanul „Hoodoo„, apărut la Editura Polirom.
Cosmin Leucuța s-a născut în 1986 la Timișoara, a absolvit Facultatea de Drept, însă a profesat pentru scurt timp, concentrându-și întreaga energie asupra scrisului. “Cariera mea juridică a fost foarte scurtă. Mi-a plăcut dreptul și îmi plăcea și ideea de a fi avocat, de a mânui legea ca pe-o sabie în flăcări cu care să tai nedreptatea în două și așa mai departe. Dar idei de genul ăsta se sting repede, dacă ești puțin atent la ce se întâmplă în jurul tău”, povestește prozatorul într-un interviu acordat publicației „Viitorul României”.
Cosmin Leucuţa este autorul volumului de proză scurtă “Numele Altora. Povestiri (în principiu) scurte”, apărut la editura Casa de Pariuri Literare, dar și al romanul de debut “Laptele negru al mamei”, apărut la editura Adenium în 2013.
Cu primul său roman, Cosmin Leucuţa a câştigat în 2013 Concursul de Debut Literar organizat de Editura Adenium. În același an, romanul său “Statele Unite ale lui Dumnezeu” a fost nominalizat la Concursul de Debut Literar UniCredit, ediţia a VI-a, organizat de Editura Humanitas.
Romanul “Hoodoo„, premiat în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, este despre „călătorii, muzică veche, sex, cuvinte potrivite şi alegeri proaste, dincolo de sânge şi lacrimi şi răzbunare, e vorba despre câte puţin din fiecare lucru pe care îl ştiu… şi despre sfârşitul lumii”, spune Cosmin.
În interviul acordat recent publicației Viitorul României, Cosmin vorbește cu o sinceritate dezarmantă despre realitățile vieții de scriitor român, relația cititorilor cu scriitura autorilor autohtoni, dar și despre problemele societății române. “Majoritatea cărților pe care le cumpără românii sunt ale autorilor străini. Pentru că sunt multipremiați, pentru că sunt mult mai cunoscuți, pentru că au filme sau seriale făcute după cărțile lor, sau – hai să nu ne mai ascundem după deget – pentru că mulți români nu cunosc cu adevărat literatura română.” spune Cosmin.
Puteți citi întregul interviu aici.
* * *
“Înainte să împlinească 18 ani, Sofia află că a rămas însărcinată cu Knopf, un om foarte influent, aflat în plină ascensiune. Sarcina fetei nu are cum să rămînă fără urmări, aşa că Albert este trimis să o ucidă. În scenă intră Paul, un bărbat misterios şi tăcut, care o salvează pe Sofia şi apoi o ia cu el într-o călătorie spre Vest şi spre libertate, încercînd să pună cît mai mulţi kilometri între ei şi necruţătorul Albert. Pe urmele lor porneşte şi Anton, fratele geamăn al fetei, hotărît să-şi recupereze cu orice preţ sora pe care o crede răpită. În paralel, Isabela se luptă cu dragostea ei împărţită în două, cu sentimentele de vinovăţie şi cu alegerea pe care trebuie să o facă în curînd. Dumnezeu îşi face apariţia în carne şi oase. Are buzunarele pline cu secrete, iar agenda lui este cel puţin sinistră. Toţi sînt legaţi prin nenumărate fire invizibile şi, fără să ştie, se îndreaptă cu viteză în aceeaşi direcţie, spre o întîlnire – şi un personaj – care le va schimba vieţile pentru totdeauna.” (Hoodoo, Editura Polirom)
Citiți și Say no to Fast reading, de aceeași autoare.
Sunt o Femeie avocat care s-a trezit într-o zi în fața mașinii de scris împinsă o forță lăuntrică pe care n-aș ști să o aștern în cuvinte și care a trezit în mine o poftă nemărginită de a scrie. În timp, pofta s-a transformat într-o nevoie acută de a sta față în față cu mine, cu adevărul din miezul meu. De a-mi privi în ochi fricile, iubirile nerodite și demonii ascunși prin cotloane de frica luminii. De a mă scrie mai întâi pe mine, descompundu-mă, bucată cu bucată, operând și cosând plăgile sângerânde pentru ca apoi să mă pot reasambla într-un Eu vindecat. Așa s-a născut volumul de proză scurtă la care lucrez intens. Mocnește în capul pieptului și ideea unui roman de dragoste ceva mai neobișnuit. Am decis să las celor două proiecte șanse egale de izbândă și le-am promis că va vedea lumina tiparului cel care va pulsa mai puternic sub epidermă și îmi va ține muza aproape. Scrisul să-mi fie spovedanie și doctorie întru renaștere.