Almăsan

Emil Almășan: Din dragoste de neam și Dumnezeu

Există poeți pentru care scrisul e suflet și trup al cuvintelor, care li se așază domesticite în pană, spre a cânta și viața și moartea, bucuria dar și tristețea, iubirea și țara, cu aceeași voce de Orfeu neîmblânzit de doruri. Emil Almășan aparține, dincolo de orice dubiu, acestei serii atât de binecuvântate de poeți care se […]

moldavia-romania-girls-romanian-people-culture

Emil Almășan: Aici e dorul nostru cel dintâi

Numele Patriei Despre Patrie, niciodată,  dorul ce-n suflet s-a strâns, sau iubirea, oricât de curată, să vorbească nu sunt de-ajuns Pentru Patrie, n-ajung niciodată sângele care a curs și lacrima, neîntinată, care cu liniște-a plâns Despre Patrie, niciodată sentimentele nu au trecut. “A iubi” e rostire înaltă de viu și etern început Pentru Patrie, niciodată […]

toamna Radulian

Emil Almășan: Octombrie-i cântecul care mă doare…

Rugă Dă-mi putere înc-o toamnă, suflete, să mai privesc cerul care mă îndeamnă ca nebunul să iubesc; lasă-mă să cred că timpul ne-a-ncercat necontenit, că, deși sfidam Olimpul, chiar și zeii ne-au iubit Am fost tânăr, clipa rară n-am simțit-o trecătoare, i-am fost inimii povară, n-am știut-o când mă doare, din bătăile-i stelare și din […]