Prințesa Patricia de Connaught (Victoria Patricia Helena Elizabeth; mai târziu Lady Patricia Ramsay; 17 martie 1886 – 12 ianuarie 1974) a fost membră a familiei regale britanice, nepoată a reginei Victoria. Prin căsătoria cu Alexander Ramsay a renunțat la titlurile ei.
A murit la Ribsden Holt, Windlesham, Surrey înainte de aniversarea a 88 de ani și cu un an și jumătate după soțul ei. În momentul decesului ei, ea a fost cea mai mică din cele două nepoate ale reginei Victoria; cealaltă nepoată era Prințesa Alice care a trăit până la vârsta de 97 de ani.
„Căutaţi o persoană care are o viaţă completă fără ca voi să faceţi parte din ea. Este ideal să existe o persoană de care să nu aveţi nevoie pentru nimic. Astfel sunteţi împreună pentru că aşa vă doriţi.”,
afirma
Kirstie Louise Alley (n. 12 ianuarie 1951 – 5 decembrie 2022) a fost o actriță americană câștigătoare a unui Emmy Award, cunoscută datorită rolului său din serialul de televiziune Cheers, în care a interpretat personajul Rebecca Howe (între 1987 – 1993), câtigând un Emmy în 1991 pentru categoria Actriță principală într-un serial de comedie (Outstanding Lead Actress in a Comedy Series). În 1992, a câștigat premiul Golden Globe pentru rolul din serialul Cheers. Alley a mai câștigat, de asemenea, un Emmy în 1994 pentru rolul din filmul de televiziune Mama lui David (David’s Mother).
SĂRBĂTORITUL ZILEI … 
„Iubirea nu este oarbă, ci mai degrabă mioapă.” (Per Gessle)
Per Håkan Gessle (12 ianuarie 1959) este un cântăreț, compozitor și muzician pop suedez. Este cel mai bine cunoscut ca jumătatea de sex masculin și textierul principal al duo-ului suedez de rock pop Roxette, pe care l-a format cu Marie Fredriksson în 1986 și care a fost desființat după moartea ei în 2019. Duo-ul a obținut succes internațional la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 cu albumele lor Look Sharp! (1988) și Joyride (1991) și au ocupat topul clasamentelor din SUA de patru ori, mai ales cu „It Must Have Been Love” care a fost prezentat în filmul Pretty Woman. Înainte de Roxette, el a avut o carieră de succes în Suedia, cu grupul Gyllene Tider. Trupa a lansat trei albume numărul unu la începutul anilor ’80, dar s-a desființat la scurt timp după al patrulea album, The Heartland Café (1984).
„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.”
Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746 – d. 17 februarie 1827) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare.
Considerând că tineretul trebuie să fie înzestrat nu numai cu cunoștințe, ci și cu deprinderi practice, a preconizat îmbinarea instrucțiunii cu munca productivă. Principiile școlii pestalozziene au fost preluate, cu unele îmbunătățiri, de întreaga pedagogie științifică: intuiția, stimularea activității proprii a copilului, respectarea individualității lui, asigurarea dezvoltării armonioase și echilibrate a omului și încadrarea în comunitatea educativă (de la familie până la umanitate).
Ideile lui Pestalozzi au pătruns în Transilvania prin intermediul lui Stephan Ludwig Roth, care i-a fost discipol și colaborator la Yverdon.
S-A NĂSCUT ÎN 12 IANUARIE … 
„Copiatul dintr-o carte – PLAGIAT
Copiatul din două cărți – ESEU
Copiatul din trei cărți – DISERTAȚIE
Copiatul din patru cărți – A CINCEA CARTE ERUDITĂ”
(Ferenc Molnár)
Scriitorul Ferenc Molnár s-a născut ca Ferenc Neumann la Budapesta la 12 ianuarie 1878 în familia dr. Mór Neumann, un gastroenterolog prosper și renumit, și din Jozefa Wallfisch, ambii cu rădăcini germano-evreiești.
Publicist, regizor de scenă, dramaturg și poet, Molnár este considerat cel mai celebru și controversat dramaturg din Ungaria. Opera sa literară reflectă experiența sa personală. Nu a fost niciodată conectat la vreo mișcare literară, dar a folosit preceptele naturalismului, neoromantismului, expresionismului și conceptelor psihanalitice freudiene, dar numai atâta timp cât acestea se potriveau dorințelor sale. „Prin fuzionarea narațiunii realiste și a tradiției scenice a Ungariei cu influențele occidentale într-un amalgam cosmopolit, Molnár a apărut ca un artist versatil cu un unic”.
În calitate de romancier, Molnár este cunoscut prin „Băieții din strada Pál”, povestea a două bande rivale de tineri din Budapesta. Considerat o capodoperă, romanul a fost tradus în 14 limbi și adaptat pentru scenă și film.
Molnár este cunoscut la nivel internațional ca dramaturg. „În comediile sale grațioase, capricioase și sofisticate de salon, el a oferit o sinteză fericită între naturalism și fantezie, realism și romanticism, cinism și sentimentalism, profan și sublim.” Dintre numeroasele sale piese, Diavolul, Santinela, Olympia, Liliom: Ofițerul de gardă, Lebăda, Teatru la castel, Maresalul, Un, doi, trei, Viața și moartea unui ștrengar rămân clasice. A fost influențat de scriitori ca Oscar Wilde, George Bernard Shaw și Gerhart Hauptmann. Molnár a emigrat în Statele Unite pentru a scăpa de persecuția evreilor din Ungaria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a adoptat ulterior cetățenia americană. Piesele lui Molnár continuă să fie relevante și sunt jucate în toată lumea.
S-A NĂSCUT ÎN 12 IANUARIE … CU 145 DE ANI ÎN URMĂ …
„Omul trebuie să trăiască, nu să existe.” (Jack London)
S-a născut în San Francisco scriitorul și jurnalistul american Jack London, pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (12 ianuarie 1876 – 22 noiembrie 1916).
Opera sa, care constă în special din romane, are ca subiect existența crudă, sălbatică și spiritul de revoltă și aventură, în care eroii, de o forță fizică și morală supraumană, sunt antrenați într-o luptă brutală pentru supraviețuire. O mare parte din romanele sale pentru tineret se referă la căutătorii de aur din Klondike, Alaska sau la călătorii pe mare.
În plan literar, a fost influențat de Robert Louis Stevenson, Rudyard Kipling, Joseph Conrad, iar în cel ideologic de Charles Darwin, Herbert Spencer, Karl Marx și Friedrich Nietzsche.
Scriitorul este cunoscut pentru romanele sale mai importante, (unele fiind ecranizate): Chemarea străbunilor, (The Call of the Wild, 1903), Lupul de mare (1904), Colț alb (White Fang, 1906), Călcâiul de fier (The Iron Heel, 1907), Martin Eden (1909), Croazieră cu Snark (The Cruise of the Snark, 1911), Timpul nu așteaptă (Burning Daylight, 1910), Son of the Wolf (1900).
Pierre de Fermat (n. 17 august 1601, Beaumont-de-Lomagne aproape de Montauban, Franța – d. 12 ianuarie 1665, Castres, Franța) a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților.
Lui Fermat îi este atribuit într-o măsură mai mică calculul modern, în special, pentru contribuția sa referitoare la tangente și punctele staționare. Fermat este considerat de unii autori „părinte” al calculului diferențial și al teoriei numerelor. A avut contribuții și în geometria analitică și probabilitate.
Luise Rainer (n. 12 ianuarie 1910, Düsseldorf, Germania – d. 30 decembrie 2014, Londra, Regatul Unit) a fost o actriță de film britanică, evreică originară din Germania, dublă laureată a premiului Oscar.
„A fost o femeie cu o charismă uriaşă… Dacă o vedeai, nu o mai uitai niciodată„, a declarat fiica actriţei, Francesca Knittel-Bowyer.
„Responsabilitatea constă în a te pune în locul celuilalt, înseamnă a purta povara fiinţei, a fiinţei străine, a lumii.”
Emmanuel Levinas (n. 12 ianuarie 1906, Kaunas, Imperiul Rus – d. 25 decembrie 1995 Paris) a fost un filozof francez, născut într-un mediu evreiesc cultivat, cu studii de filozofie la Strasbourg (1923-27) și la Freiburg (1928-29), unde asistă la cursurile și la seminariile lui Husserl și ale lui Heidegger.
Este unul dintre promotorii studiilor de fenomenologie în Franța, în lucrări precum Théorie de l’intuition dans la phénomenologie de Husserl (1930), De l’existence a l’existant (1947) sau En decouvrant l’existence avec Husserl et Heidegger (1967).
